Cui ii e frica de arbitri?

mihai_petrePentru cine nu a experimentat “frica” de arbitri, sa stiti ca ea chiar nu te lasa sa dansezi la nivelul la care poti sa o faci. O solutie pentru a “scapa” de ea este aceea de a te concentra pe ceea ce poti avea sub control si anume pe tine si pe coregrafia ta. Ceea ce sportivii de succes au in comun este capacitatea de a se avea pe sine sub control, cu alte cuvinte de a-si controla gandurile, emotiile si executiile. Factorii externi gen arbitri pot fi desigur perturbatori, dar si mai greu de controlat.

Majoritatea dansatorilor fac dans din pasiune. Aceasta inseamna placere dar si mult efort care se doreste pe buna dreptate a fi incununat de succes. Dar ce faci cu toata munca ta atunci cand simti ca “frica” de arbitri isi face aparitia inca inainte de a intra pe ringul de dans? Ai emotii, esti nelinistit, iti tremura mainile, picioarele, nu respiri bine? Sau poate chiar te apuca somnul sau durerea de burta? Te gandesti la “Cum are sa ma puncteze arbitrul X?”, “Ce impresie are sa isi faca despre mine?”

De aceea as dori iti va vorbesc despre un aspect al pregatirii psihologice pentru concurs pentru ca sa poti “lasa” arbitri de pe margine cu treaba lor, iar tu sa te simti bine dansand la nivelul pe care il ai. Acest aspect se numeste: stabilirea obiectivelor pentru concurs. Cu alte cuvinte sa hotarasti pentru tine cateva obiective (2-3 spre exemplu) pe care sa le ai in vedere pe ringul de dans.

Care sunt avantajele stabilirii obiectivelor personale?

  • Cand ai o directie clara in gandire, deci ai obiective de urmarit este mult mai usor sa te concentrezi pe executii, sa iti mentii echilibrul emotional si sa dansezi la nivelul tau.
  • Mintea iti este ocupata cu un “ceva” al tau si nu mai are timp sa fie distrasa de factori perturbatori cum ar fi privirea arbitrului sau gandul de genul: “ce zice arbitrul?” sau “iar am gresit!”
  • Energia pe care ai consuma-o fiindu-ti “frica” este transformata in actiune pozitiva: dansezi asa cum stii si poti tu.

Cum sa imi stabilesc obiective eficiente?

Obiectivele trebuie sa fie “SMART”

  • Specifice: Exemplu bun: “spatele drept si coatele ridicate la quick-step” Exemplu gresit: “sa am o pozitie mai buna la quick-step” (este general si nu specific)
  • Masurabile: Scopurile stabilite sa poata fi cuantificate, masurate: Exemplu: sa poti spune (tu sau cineva din afara) daca spatele a fost drept si coatele sus (pe tot parcursul dansului, in timpul piruetelor etc)
  • Acceptabile: Sa fie stabilite de tine, sa le accepti ca fiind un obiectiv in sine asupra caruia vrei sa te concentrezi
  • Realiste: Sa fie de atins: daca la antrenament nu reusesti sa stai cu spatele drept si coatele ridicate la quick-step, atunci nu e realist sa iti pui scopul acesta pentru concurs
  • In Timp: Sa stabilesti obiectivul pentru un concurs anume (ex: concursul de saptamana viitoare)

Sfaturi practice: noteaza pe o hartie obiectivele pe care ti le-ai stabilit si ia-o cu tine in ziua concursului. Pune-o in buzunarul bluzei de trening, citeste-o intre pauzele dintre dansuri si concentreaza-te pe ceea ce ai de facut. In “emotiile” si aglomeratia din ziua concursului iti reaminteste care sunt punctele tale de sprijin.

Tine minte sa te concentrezi pe ceea ce poti avea sub control si anume pe executiile tale. Arbitri sunt factori externi tie, mai putin controlabili.

Pentru orice poveste, sugestie sau intrebare, scrieti-mi la nicoleta@tanase.biz


This Post Has One Comment

  1. Pingback: Parinti, a inceput scoala! « Blog de Psihologie Sportiva

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *