Cand greseala antrenorului costa aurul olimpic

Antrenorul este persoana cea mai de incredere pentru sportiv. Fara incredere multi sportivi spun ca nu pot face performanta, la fel cum unii renunta la cariera sportiva sau trec la o alta ramura sportiva.

Increderea in antrenor este uneori asa de mare incat sportivul renunta la increderea in el insusi. Urmeaza povestea lui Sven Kramer (23 ani) si a antrenorului sau Gerard Kemkers derulata in timpul Jocurilor Olimpice de iarna de la Vancouver 2010.

Dupa ce a batut un nou record olimpic la 5.000 metri, Sven a concurat in finala ca topfavorit si la 10.000 metri. A trecut primul linia de sosire dar a fost descalificat. De ce? Pentru ca “in drumul spre podium atunci cand mai avea timp sa bea si o cafea cu antrenorul sau” (asa cum se spune in patinaj) acesta din urma ii indica gresit sa mearga pe culoarul din interior si nu pe cel din exterior.

Sportivul si Antrenorul

Intrebat Sven cum de s-a intamplat acest lucru, el spune “stiam ce am de facut, dar indicatiile antrenorului in acele momente cruciale m-au facut sa ma indoiesc si sa aleg sa fac ce spune el”.

Intrebat Gerard acesta raspunde ca “din dorinta de a fi perfect si a da cele mai bune indicatii, a gresit pur si simplu”. Inainte de fatala eroare el era ocupat cu scrisul timpului care il despartea pe Sven de oponentul sau.

Din fericire cei doi s-au impacat doar la cateva ore dupa incident: ei au multe lucruri frumoase de impartit: trei titluri de campion mondial, patru de campion european si un aur olimpic. Amandoi au stiut sa treaca peste acest moment, in special Sven care spune ca “medalia sta in Japonia si nu se mai intoarce”. Nici unul nu s-a gandit sa renunte la celalalt pentru ca amandoi considera ca relatia lor este mult prea buna pentru a fi incheiata.

Stand stramb si judecand drept

Daca fiecare si-a luat partea de raspundere pentru ce s-a intamplat, in schimb delegatia olandeza spune ca de fapt intreaga echipa de specialisti este raspunzatoare si ca trebuie gasite noi modalitati de a face ca lucrul in echipa sa fie eficient. Ei spun ca antrenorul are mult prea multe lucruri de facut in acelasi timp in timpul competitiei, “lucruri” care e drept in alte multe ocazii au dus spre succes, dar care in situatii de genul acesta par a nu fi eficiente.

“Medalia nu se mai intoarce”

Fiecare are lectia lui de invatat, iar pretul este desigur foarte mare. “Greseala antrenorului a costat intr-adevar aurul olimpic”. Insa trebuie vazut dincolo de momentul greselii si al neplacerii ce se poate face mai bine pentru ca altfel de situatii sa aibe sanse minime ca sa se repete. Ce se poate face mai bine? Antrenorul sa fie mai putin solicitat, sa poata face fata el insusi stressului concursului, sa delege si altora lucruri pe care nu e neaparata nevoie sa le faca doar el. Sportivul sa asculte critic la ceea ce ii spun altii. Echipa de management sa fie deschisa la a face schimbari in metodica de lucru in echipa.

This Post Has 2 Comments

  1. Dana

    se mai intampla si accidente

    1. Admin

      Da, dar pacat ca s-a intamplat intr-un moment asa de important.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *