Cum sa faci fata criticii antrenorului tau

Fara “doar” si “poate” antrenorul este una dintre figurile importante in viata sportivului, iar ce spune el este luat nu de putine ori “litera de lege”. Asa cum ni se intampla multora dintre noi cand e vorba de figuri “autoritare” chiar si ca adulti acceptam cu destula usurinta si credem ce ni se spune. Daca mesajul este de bine ne bucuram. Daca ni se aduce critica, ori intram in ofensiva ca sa indreptam lucrurile, ori intram in defensiva iar lucrurile ies cel putin la fel de prost ca inainte.

“Critica imi submineaza increderea in mine”

Cand ai ajuns sa spui “critica imi submineaza increderea in mine” sa stii ca esti pe drumul cel bun. Inseamna ca ai ajuns la acel nivel de autocunoastere care este linia de start de la care pornesti pentru a lua hotarari in favoarea ta.

De obicei criticile dor tare si submineaza increderea in sine pentru ca sunt luate personal: PE MINE MA CRITICA, nu faptul ca nu am tehnica buna.

Dar poate ca asa stie antrenorul sa motiveze- mesajul lui este: “TU ai gresit, TU trebuie sa te straduiesti mai tare!” Poate ca antrenorul tau e prea critic cu elevii lui (sau poate doar cu unii dintre ei), dar poate ca la fel de critic este si cu el insusi. Sau poate ca asa a vazut el la antrenorul sau profesorii lui si asa crede ca trebuie sa comunice cu sportivul.

De cele mai multe ori observatiile sunt facute de catre antrenor cu dorinta de a fi constructive, de a motiva si ajuta. Dar nu intotdeauna iese asa pentru ca oamenii sunt obisnuiti sa vada mai degraba greselile decat partile bune. “Ce e bun e bun, trebuie sa lucram la ce nu merge”, iar modul in care se comunica lucrul acesta este pentru unii sportivi dezastruos.

Sigur e faptul ca ajungi sa crezi ca esti asa cum ti se spune.

Ce poti face?

*Ai grija de placerea si bucuria pe care ti-o da sportul

Pare de la sine inteles ca iti place ceea ce faci? Din experienta altor sportivi chiar de top, nici nu stii cand aceasta placere se duce si te trezesti intr-o stare de fapt careia ii pierzi controlul: nemultumire si neincredere in sine, concursuri pierdute, nervozitate, suprasolicitare la antrenamente pentru a ajunge la nivelul pe care stii ca l-ai avut sau pe care crezi ca il poti atinge, timp pierdut, bani care par aruncati in vant etc. De aceea cauta sa te bucuri de ceea ce faci, iar atunci cand apar probleme incearca sa le rezolvi calm si rational, cautand sprijin in jurul tau daca este nevoie.

*Fii critic la critica antrenorului

Are dreptate antrenorul in ceea ce spune?

Poate critica lui sa aiba ca motiv nemultumirea ca tu ca sportiv nu reusesti sa faci ce iti spune? Poate cere prea mult, iar ceea ce vrea el de la tine pe termen scurt nu se potriveste cu nivelul tau actual de pregatire fizica, tehnica, tactica. Este realist din partea lui sa iti ceara mai mult decat poti intr-un anumit moment al dezvoltarii tale?

Individualizeza el cerintele pentru fiecare sportiv? Sportivii au ritmuri diferite de invatare: unul prinde mai repede o tehnica noua, altul intr-un ritm mai lent, unul reactioneaza mai bine la comenzi directe, altul are nevoie sa inteleaga “de ce” samd.

Dar poate ca modul in care antrenorul comunica si te motiveaza nu este cel care ti se portiveste. Sau poate simti ca are ceva cu tine? Daca ai gasit raspunsurile poti sa actionezi pentru ca lucrurile sa mearga in favoarea ta.

*Fii rational cu tine

Se prea poate ca atunci cand esti criticat, critica adusa sa o multiplici la nivel personal si “sa faci din tantar armasar”. Poate esti un sportiv perfectionist? O metoda buna este sa vorbesti despre lucrul asta cu antrenorul insusi sau cu persoane de incredere tie: partener, colegi de echipa, prieteni, parinti. O parere din afara poate sa iti arate ca tu esti cel care se critica mai mult decat e nevoie.

Cand te critici de obicei o faci intr-un mod negativ. Incearca sa iti constientizezi gandurile negative si sa fii rational. Gandirea pozitiva poate ajuta aici foarte mult. Spre exemplu poti spune “poate ca are dreptate ca nu mi-a iesit lovitura sau pirueta bine” o poti transforma in “inceputul a iesit, dar nu si sfarsitul; data viitoare mai bine”. Sa gandesti intr-un mod pozitiv nu se invata peste noapte, dar exersand ai sa reusesti.

*Exprima-ti sentimentele atunci cand simti ca te deranjeaza critica si iesi din pozitia in care ce spune celalalt are mai mare importanta pentru tine decat placerea pentru sportul pe care il practici.

Ca raspuns la critica spune-i antrenorului spre exemplu ca te simti ca si cum numai lucruri proaste ai face, ca si cum dansul tau ar fi facut numai din pasi si piruete gresite, sau lovituri sau deplasari in teren asa cum nu trebuie samd. S-ar putea sa ai surpriza sa vezi ca antrenorul nici nu si-a dat seama ce sentimente produc cuvintele sau atitudinea lui asupra ta.

Sau poate ca ai sa auzi ceva de genul: “Daca te deranjeaza, nu-ti mai spun nimic”. Comunica cu el deschis si spune-i ca apreciezi ajutorul si atentia lui. Doar ca din punctul tau de vedere iti dai toata silinta si ca i prefera “sa nu toarne gaz pe foc” atunci cand deja te framanti mai mult decat e nevoie cand vezi ca nu iti iese ceea ce iti propui.

Apreciaza-te in lucurile mici care iti ies pe teren, da-ti valoare chiar daca celalalt nu ti-o da asa cum poate ti-ai dori si ai grija de sentimentul de placere pe care ti-l da sportul pe care il practici. Pentru orice intrebare, poveste sau sugestie scrie-mi la nicoleta@tanase.biz .

Foto: Jonas Evertsson pe Flikr.com

This Post Has 5 Comments

  1. Liga 3

    “Critica imi submineaza increderea in mine”
    Corect,foarte corect!

    1. Admin

      Asa cred si eu …si multi altii

  2. Ro

    Se poate intampla ca antrenorul sa aiba sub “aripa” sa 100 de sportivi, fiecare cu propria dorinta in privinta felului in care percepe critica. Probabil ca atunci antrenorul poate ajunge sa capete atitudinea “ia mai lasati-ma in pace, va convine bine, nu va convine iarasi bine!” moment in care nu cred ca o discutie sincera, deschisa etc mai este bine suportata…
    In functie de sensibilitate, unii sportivi chiar ajung sa renunte sa mai fie tot timpul “buni de nimic”…

    1. Admin

      De acord, (unii) antrenori reactioneaza si asa. Parerea mea e ca feed-backul pe care sportivul il da antrenorului este din doua motive binevenit:
      1. pentru sportivul insusi care intr-o maniera matura asertiva isi exprima sentimentul care doare. Ceea ce este important e faptul ca stii ce simti si ca ceri real, in cuvinte si in favoarea ta un alt mod de comportament din partea antrenorului tau. Nu primesti un raspuns care sa te ajute, asta nu mai depinde foarte mult de tine, ci de antrenor. Mai departe grija ta e sa ai grija de tine, de increderea in tine si de placerea pe care ti-o ofera sportul pe care il practici.
      2. pentru antrenorul insusi- asa cum ai spus, ei pot fi foarte ocupati, obositi, stressati, poate cu mai putin simt si tact pedagogic. Ceea ce cred e ca daca sportivii ar indrazni mai mult sa ridice oglinda in fata antrenorului si sa spuna ce efect are acea imagine asupra lor, antrenorii ar acorda mai multa atentie modului in care dau feed-back sportivilor. Toti avem cate ceva de invatat de la fiecare.

  3. Pingback: Blog de Psihologie Sportiva

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *