Tu nu esti in stare sa….

NicPozaFBAzi m-au pleznit din nou peste ochi cuvinte ucigatoare pentru increderea in sine a unui sportiv si subminarea relatiei antrenor sportiv:

“Cine crede ca se poate ridica MACAR la nivelul performatei acestor dansatori?”, se scria pe websiteul unui club de dans sportiv. Puteti inlocui ultimul cuvant cu oricare altul…”fotbalist”, “voleibalist”, “patinator”, “tenismen” etc.”

In cazul nostru “acesti dansatori” fiind niste copii de 7 ani care dansau minunat e drept, dar care in opinia mea nu aveau nimic de a face cu performanta dansatorilor de la clubul X (carora li se adresa intrebarea), acolo unde unii dintre sportivi ajung pe podiumuri internationale.

Desigur, intrebarea retorica (cu raspuns subinteles: “nimeni nu se ridica la performanta celor doi micuti”) a fost exagerata.

Brusc mi-am amintit de un antrenament de acum 20 de ani, cand antrenorul ne-a oprit din antrenamente si cu ironie ne-a spus “sa dansam cum vrem noi, ca sa vada de ce suntem in stare”. Iar noi nu am dansat. Eu cu siguranta pentru ca nu am vrut. Acesta a fost raspunsul meu la asa cuvinte si la asa ton. Iar el ne-a demonstrat noua ca, chiar “nu suntem in stare de nimic”.

Pe cine ajuta acest mod de comunicare?

– Pe antrenor ca sa se linisteasca, in cazul in care lucruile inca nu ies asa cum isi doreste el. Sau poate ca el a incercat de nenumarate ori prin diferite metode sa ajute sportivii sa porgreseze, dar rezultatele inca nu se ridica la nivelul asteptarilor (asta ca sa ramanem doar in sfera sportului)

– Pe sportivul care e invatat sa reactioneze prin munca unor situatii/ cuvinte mai mult sau mai putin denigratoare.

In ce scop se crede ca sunt folosite astfel de cuvinte?

– Sa stimulezi sportivul aratandu-i ca “nu e in stare e nimic, astfel incat el sa puna osul la treaba”

– Sa demonstrezi sportivului ca in cazul in care el crede ca stie sa joace, sa danseze, sa patineze etc, crede prost!

 

E un joc psihologic foarte fin in aceasta relatie, in care uneori se merge pe principiul nesanatos “totul sau nimic” sau “ce nu ma omoara, ma caleste”.

 

De aceea, dragi sprotivi, pana cand unii dintre antrenori vostri isi vor perfectiona modul de comunicare, va invit sa cititi urmatorul articol care va va oferi cateva puncte de sprijin pentru a va putea bucura in continuare de sportul pe care l-ati ales si pentru care faceti eforturi de toate felurile pentru a continua sa il practicati.

http://www.tanase.biz/blog/2010/08/08/cum-sa-faci-fata-criticii-antrenorului-tau/#.U_oWx0g5sY0

 

Pentru pareri, idei si povesti personale, va invit sa lasati un mesaj mai jos in comentarii sau sa imi scrieti pe adresa nicoleta@tanase.biz

 

Poza: Nicoleta Tanase- Trifu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *